Comunicat de presă

La 9 iunie 2022, dl Ion Ceban, Primar general al municipiului Chișinău a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj, prin care și-a manifestat dezacordul cu actul judecătoresc emis de instanțele de judecată prin care i-a fost aplicată amendă pentru neexecutarea efectivă a deciziei Completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2021.

În postarea sa, printre altele, dl Primar a indicat că „avem justiție, numai că nu este a poporului. Acestea sunt acțiunile guvernării și astfel de surprize vom mai avea în continuare”.

În contextul mesajului postat de dl Ion Ceban, instanța aduce la cunoștință publicului larg, punctul de vedere asupra declarațiilor făcute prin intermediul acestei postări

Curtea de Apel Chișinău, având, potrivit art. 249 alin. (2) Codul administrativ, competența de a executa hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de contencios administrativ, reafirmă, cu titlu de premisă, misiunea esențială ce-i revine în cadrul procedurilor de executare, și anume, să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil al creditorilor, prin întreprinderea tuturor măsurilor legale pentru executarea hotărârilor judecătorești într-un termen rezonabil.

Subliniem, că misiunea esențială ce revine autorităților publice în cadrul procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești emise în cauze de contencios administrativ, este de a executa hotărârile judecătorești în termeni cât mai restrânși, cu respectarea strictă a caracterului executoriu a actelor judecătorești. Această misiune reprezintă o condiţie pentru existenţa statului de drept şi a unei societăţi democratice, dar și pentru promovarea respectului justițiabililor față de actele judecătorești.

Curtea enunță, că principiile constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei impun ca discursul public referitor la soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti şi considerentele pe care aceste soluţii se bazează să se caracterizeze, dincolo de contextul emoțional, prin rigoare, echilibru și o minimă echidistanță din partea tuturor persoanelor implicate, indiferent de statutul persoanelor implicate în procesele de judecată.

Aşadar, fără a putea fi negat dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane precum şi dreptul autorității publice de a contesta un act judecătorești, reamintim că exercitarea libertății de exprimare a persoanei, nu trebuie să contravină garanţiilor ataşate statutului de independenţă a judecătorilor, prin generarea unui climat de incertitudine juridică şi de neîncredere a publicului în actul de justiţie.

Dezacordul oricărui justițiabil față de actul de justiție, urmează a fi expus în cadrul procedurilor de contestare a actelor judecătorești și, poate fi supus dezbaterilor, doar în cadrul unor proceduri judiciare contradictorii, prin audierea (publică sau scrisă) participanților la proces asupra chestiunilor de fapt și de drept ridicate într-o cauză concretă.

Acest deziderat derivă din norma art. 119 din Constituția Republicii Moldova, care statuează că, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Judecătorii Curții de Apel Chișinău îşi asumă misiunea constituţională şi sunt conştienţi că justiţia nu este şi nu trebuie să fie populară, hotărârile judecătoreşti putând induce nemulţumiri, fie în rândul părţilor implicate în mod direct, fie în rândul societăţii.

Respectiv, în procesul de înfăptuire a justiției și de punere în executare a hotărârilor judecătorești emise în care de contencios administrativ, judecătorii se supun doar legii, nefiind admisă interferență în activitatea acestora din partea oricărei persoane, mai cu seamă, din partea politicului.

Or, potrivit art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.

Astfel, pentru a nu admite presiuni asupra judecătorilor și pentru a elimina orice „demonizare” a sistemului judecătoresc, se intervine cu solicitarea către justițiabili de a respecta caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești și abținerea de la asimilarea „actului de justiție” cu „influența politicului în actul de justiție”.

Mai mult, se atestă, că potrivit articolului 120 din Constituție, respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești este obligatorie. Caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești se exprimă prin obligativitatea executării acestora.

Conceptual, în cazul hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele de contencios administrativ, executarea urmează să se realizeze într-un termen cât mai restrâns, or, autoritățile publice în mod prioritar sunt ținute că demonstreze un comportament de bună-credință în raport cu efectele hotărârilor judecătorești și drepturile creditorului ce derivă din aceste acte.

De altfel, tot autoritățile publice sunt cele care urmează să promoveze în societate, respectul față de autoritatea judecătorească și față de efectele unei hotărâri judecătorești, așa cum, prin exemplul lor, autoritățile publice pot promova respectul față de actul judecătoresc final pronunțat în litigiile de contencios administrativ.

Corespunzător, se impune ca manifestările publice ale tuturor membrilor societăţii, participanţi la procedurile judiciare sau nu, la adresa actului de justiţie, să asigure respectul datorat independenței justiţiei şi autorităţii hotărârilor judecătoreşti definitive întrucât numai respectând aceste valori se pot asigura ordinea de drept şi echilibrul social, statul de drept şi supremaţia legii.

Serviciul de presă al Curții de Apel Chișinău.