În contextul comunicatului de presă publicat pe pagina de Facebook a Procuraturii Anticorupție pe 6 martie 2023 și mediatizarea pe larg a acestuia, Curtea de Apel Chișinău vine cu următoarele precizări.
La 6 martie 2023, în cadrul Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a avut loc ședința de examinare a recursului apărătorilor învinuitului Vladimir Plahotniuc, declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 17 noiembrie 2022, prin care a fost autorizată finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului.
În ședința judiciară, avocatul învinuitului a înaintat cerere cu privire la sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3051 alin. (4) Codul de procedură penală.
După examinarea cererii respective și audierea poziției participanților la proces asupra acesteia, în rezultatul deliberării, Colegiul penal a emis încheiere prin care a admis cererea avocatului învinuitului și a sesizat Curtea Constituțională în vederea verificării constituționalității art. 3051 alin. (4) Codul de procedură penală.
Reiterăm că, la examinarea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, în virtutea dispozițiilor art. 7 alin. (31) Codul de procedură penală, instanța de judecată nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității normelor contestate cu prevederile Constituției, limitându-se la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una dintre părţi sau de reprezentantul acesteia ori de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate în procesul judecării cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.
Astfel, la examinarea cererii formulate de apărătorului învinuitului, Curtea nu s-a pronunțat asupra temeiniciei / netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, dar s-a limitat exclusiv la verificarea întrunirii condițiilor de sesizare a Curții Constituționale, stabilite în mod expres prin textul de lege.
La soluționarea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, Colegiul Penal a ținut cont și de faptul, că anterior, a fost exercitat controlul de constituționalitate a dispozițiilor 3051 alin. (4) Codul de procedură penală, fiind emise decizii de inadmisibilitate a sesizărilor, însă, judecătorii instanței de apel nu sunt în drept, reieșind din practica Curții Constituționale, să verifice dacă argumentele de neconstituționalitate sunt similare celor examinate anterior.
În acest sens, reiterăm că, potrivit practicii Curții Constituționale și Ghidului practic privind condițiile de admisibilitate a sesizărilor privind excepția de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, identitatea de obiect este aplicabilă situațiilor în care obiectul sesizării este identic cu obiectul sesizărilor anterior depuse la Curte şi nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii. Atât soluţia, cât şi considerentele expuse în deciziile sau hotărârile anterioare rămân valabile pentru cauza examinată. Această condiție presupune existența unei hotărâri anterioare având la bază același motiv, pentru care ar fi valabile aceleași argumente. De exemplu, în Decizia nr. 40 din 8 mai 2018, Curtea a constatat că aceleași prevederi legale au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în Hotărârea nr. 9 din 9 martie 2017. De principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a se solicita controlul de constituţionalitate din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. Curtea a observat că în sesizare se invocă şi alte argumente, prin urmare, aceasta conţine elemente noi. Aşadar, instanţa de judecată a procedat corect atunci când a sesizat Curtea în vederea examinării excepţiei de neconstituţionalitate. Acest raționament a fost aplicat, mutatis mutandis, în raport cu decizii de inadmisibilitate a unor excepții de neconstituţionalitate.
Așadar, faptul că (i) există o hotărâre prin care o prevedere a fost constatată ca fiind constituțională sau (ii) există o decizie de inadmisibilitate nu constituie un impediment pentru a ridica o altă excepție de neconstituţionalitate din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate.
Prin urmare, judecătorii Curții de Apel Chișinău nu sunt în drept de a verifica dacă argumentele expuse în excepția de neconstituționalitate, sunt similare celor indicate în sesizările examinate anterior de Curtea Constituțională, această prerogativă revenind Înaltei Curți.
Cu această ocazie, Curtea de Apel îndeamnă participanții la proces și reprezentanții mass-media să respecte actul de procedură emis în cadrul ședinței de astăzi, care, în virtutea prevederilor art. 120 din Constituția Republicii Moldova, este obligatoriu tuturor persoanelor fizice și/sau juridice.
Subliniem că în activitatea sa, Curtea de Apel Chișinău se conduce în exclusivitate de cadrul legal în vigoare și nu admite imixtiuni sau presiuni din partea nici unei persoane, indiferent de statutul acesteia.