COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI ILAN ŞOR

La 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în cauza penală de învinuire a lui Ilan ȘOR.

După pronunțarea deciziei respective, dl Ilan Șor, a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj video, prin care și-a manifestat dezacordul cu actul judecătoresc emis de Curte, în special, menționând că „Magistrații care au luat această decizie vor ajunge, foarte curând, după gratii. Hotărârea de astăzi mă lasă rece, nu am de gând să mă conformez acesteia și vă asigur că va fi anulată a doua zi după schimbarea actualului regim”.

Totodată, avocații dlui Ilan ȘOR, au declarat că „decizia Curții de Apel Chișinău nu corespunde faptelor dosarului penal, legilor Republicii Moldova și Codului Penal. Judecătorii au luat această decizie sub o presiune extrem de mare din partea guvernării. Avocații au prezentat toate probele disponibile care, din păcate, nu au fost luate în considerare”.

În contextul mesajului postat de dl Ilan Șor, Curtea aduce la cunoștință publicului larg, punctul de vedere asupra declarațiilor făcute prin intermediul acestui mesaj.

Potrivit art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.

Conform art. 26 alin. (1), (2) Codul de procedură penală, la înfăptuirea justiţiei în cauzele penale, judecătorii sînt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii şi în condiţii care exclud orice presiune asupra lor. Judecătorul judecă materialele şi cauzele penale conform legii şi propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă.

Standardele internaționale (cum ar fi cele ale Comisiei pentru Democrație prin drept, Comisiei de la Veneția sau ale Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare) impun ca judecătorii să nu poată fi supuși în activitatea judiciară niciunui fel de presiune directă sau indirectă, publică sau nepublică, raportat la cauzele cu care sunt sesizați și pe care le au în soluționare în diferite etape procesuale.

Pentru a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile, magistrații au nevoie de încrederea opiniei publice, iar această încredere poate fi afectată de declarații publice care pun la îndoială independența, imparțialitatea, competența profesională a judecătorilor, precum și credibilitatea justiției ca sistem, mai ales când aceste declarații provin de la categorii de profesioniști ai dreptului, fiind de natură să influențeze în mod negativ opinia publică cu privire la corectitudinea judecătorilor și să-i discrediteze pe aceștia.

În conformitate cu aceleași Standarde internaționale, în favoarea instanțelor funcționează prezumția de independență și de imparțialitate, ce presupune implicit inexistența unor prejudecăți, conflicte de interese, ingerințe ori imixtiuni asupra actului de justiție.

Curtea constată modalitatea nepotrivită, aleasă de dl Ilan ȘOR și avocații acestuia de a supune opiniei publice așa-zisele influențe admise din partea politicului în activitatea judecătorilor instanței de apel, invocatele probleme de funcționare a sistemului judiciar.

Instanța de apel regretă modalitatea în care dl Ilan ȘOR a reacționat la decizia Curții, fără a aștepta motivarea deciziei și cunoașterea considerentelor pe care aceasta s-a întemeiat, lansând acuzații nefondate și inacceptabile împotriva judecătorilor, care au făcut parte din completul investit cu soluționarea cauzei penale intentate în privința sa.

Curtea apreciază că modalitatea în care a fost calificată decizia unei instanțe judecătorești și amenințările lansate de inculpat în adresa magistraților, acreditându-se în mod expres ideea existenței unei activități infracționale în legătură cu pronunțarea unei hotărâri cu ocazia realizării actului de justiție, depășește limitele de exprimare admise într-o societate democratică, doar aceste acuzații și amenințări în sine fiind de natură a afecta credibilitatea Curții de Apel Chișinău, și implicit, a sistemului judiciar, cu consecințe grave asupra independenței autorității judecătorești în ansamblul său.

Duritatea și gravitatea expresiilor folosite cu ocazia calificării unei hotărâri a Curții de Apel Chișinău, aceasta fiind catalogată o veritabilă faptă de natură penală – făcându-se practic implicit trimitere la infracțiunea prevăzută de art. 303 Codul Penal „amestecul în înfăptuirea justiției”, fără a aștepta motivarea deciziei, depășesc limitele de exprimare admise.

Curtea reiterează că toate soluțiile adoptate în cauzele examinate sunt bazate exclusiv pe Lege și probe, magistrații instanței neadmițând influență din partea reprezentanților guvernării, sau din partea altor terți, iar dezacordul inculpatului cu soluția adoptată de magistrați, este un lucru firesc.

Cu toate acestea, Curtea enunță că principiile constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei impun ca discursul public referitor la soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti şi considerentele pe care aceste soluţii se bazează să se caracterizeze, dincolo de contextul emoțional, prin rigoare, echilibru și o minimă echidistanță din partea tuturor persoanelor implicate, indiferent de statutul persoanelor implicate în procesele de judecată.

Aşadar, fără a putea fi negat dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane, precum şi dreptul persoanei de a contesta acest act, reamintim că exercitarea libertății de exprimare a persoanei nu trebuie să contravină garanţiilor ataşate statutului de independenţă a judecătorilor, prin generarea unui climat de incertitudine juridică şi de neîncredere a publicului în actul de justiţie.

Dezacordul oricărui justițiabil față de actul de justiție, urmează a fi expus în cadrul procedurilor de contestare a actelor judecătorești și, poate fi supus dezbaterilor, doar în cadrul unor proceduri judiciare contradictorii, prin audierea (publică sau scrisă) participanților la proces asupra chestiunilor de fapt și de drept ridicate într-o cauză concretă.

Acest deziderat derivă din norma art. 119 din Constituția Republicii Moldova, care statuează că, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Judecătorii Curții de Apel Chișinău îşi asumă misiunea constituţională şi sunt conştienţi că justiţia nu este şi nu trebuie să fie populară, hotărârile judecătoreşti putând induce nemulţumiri, fie în rândul părţilor implicate în mod direct, fie în rândul societăţii, însă, această nemulțumire cu actul de justiție nu poate fi formulată prin lansarea unor amenințări la adresa corpului de magistrați.

Având în vedere conținutul grav al amenințărilor lansate de inculpat, după pronunțarea deciziei din 13 aprilie 2023, Curtea va solicita și intervenția autorităților de resort ale statului în vederea asigurării garantării independenței judecătorilor și a dreptului acestora la siguranță.

Or, declarațiile formulate de dl Ilan ȘOR reprezintă un atac exercitat împotriva judecătorilor și un atentat la independența justiției, având în vedere că scopul acestor declarații îl constituie încercarea de intimidare a magistraților.

Curtea subliniază că manifestările publice ale tuturor membrilor societăţii, participanţi la procedurile judiciare sau nu, la adresa actului de justiţie, trebuie să asigure respectul datorat independenței justiţiei şi autorităţii hotărârilor judecătoreşti definitive întrucât numai respectând aceste valori se pot asigura ordinea de drept şi echilibrul social, statul de drept şi supremaţia legii.

Cu această ocazie, Curtea solicită dlui Ilan ȘOR și avocaților acestuia să-și expună dezacordul cu decizia din 13 aprilie 2023, în actul procedural de exercitare a căilor ordinare de atac și să se abțină de la formularea acuzațiilor la adresa judecătorilor, cu atât mai mult, să se abțină de la lansarea unor amenințări, ce poartă tenta unor fapte ilicite de ordin penal.